Selecția internă a liderilor de partid a trecut recent printr-un val de democratizare în multe state occidentale. În schimb, partidele din Germania sunt cunoscute pentru condițiile stabile de recrutare, care amintesc de „liturghiile de încoronare”. Cu toate acestea, mai recent, modificări pot fi identificate în primul rând în CDU și SPD, ceea ce prezentul studiu descrie ca o recuperare în materie de democratizare, fiind constatate adaptări cu caracter experimental. Din punct de vedere empiric, studiul se concentrează pe dimensiunea de input a democrației interne în partide. Prezentăm pentru început modelul tradițional de recrutare prin date longitudinale în perioada dintre 1990 și mijlocul anilor 2010.
Acest model este apoi comparat cu modificările actuale apărute de atunci încoace. Acestea includ elemente de descentralizare, o implicare mai cuprinzătoare a bazei partidului, inițiative proprii sporite în candidaturi și o creștere a concurenței vizibile între candidați. Totuși, această schimbare pe mai multe niveluri nu este o stradă cu sens unic. Mai degrabă, am putut observa și o revenire parțială la modelele tradiționale de selecție. Privind în perspectivă, analizăm efectele pe care gradul mai ridicat de democrație internă le are asupra partidelor și acțiunilor acestora.
