Titlu
„Care candidat ar primi câte voturi dacă alegerile ar avea loc duminică?” Multe sondaje românești pentru super-anul electoral 2024 se concentrează pe astfel de întrebări cantitative.O astfel de abordare metodologică nu permite însă formularea unor concluzii cu privire la cauzele intențiilor de vot declarate. Pentru a examina în profunzime motivația alegătorilor, reprezentanța Fundației Konrad Adenauer în România a comandat un studiu calitativ - pe baza unor focus grupuri - privind viitoarele alegeri prezidențiale. Studiul a examinat ce profil de candidat își doresc respondenții, ce sentimente au avut față de viitoarele alegeri și față de câțiva candidați potențiali.
Interviurile calitative în șapte focus-grupuri au fost realizate independent de renumitul institut de cercetare IRES. Cunoscutul sociolog Barbu Mateescu a interpretat rezultatele într-o analiză. Studiul a examinat în mod special largul grup-țintă al alegători frustrați din punct de vedere politic, dar care încă poate fi abordat și motivat. Un răspuns politic controlat poate fi încă eficient, în special pentru acest grup țintă. Atenție: Se estimează că grupul țintă examinat include doar aproximativ 30-40% dintre alegătorii români. Alegătorii care știu deja exact pe cine vor vota, cât și cei care cu siguranță nu vor vota nu au fist examinate. De asemenea, nici grupul celor care preferă partidele AUR sau SOS România. Prin urmare, studiul nu oferă nicio informație cu privire la întrebarea cine este probabil să fie ales președinte al României în toamnă. Studiul nu permite tragerea unei concluzii despre cine și cu ce probabilitate va fi votat noul președinte al României în toamnă. Cu toate acestea, permite niște concluzii interesante despre cum pot fi abordați cei 30-40% „alegători frustrați din punct de vedere politic, dar încă accesibili”.
Din păcate, constatăm că rezultatele focus-grupurilor indică niveluri șocante de frustrare politică și o respingere a partidelor politice și a multor lideri politici. Acesta este un semnal puternic de alarmă, că democrația bazată pe partide din România suferă de o pierdere masivă a încrederii în rândul unor părți semnificative ale electoratului. KAS România este convinsă: O democrație parlamentară nu poate funcționa fără partide. Este sarcina partidelor să aducă interesele și preocupările alegătorilor în procesul parlamentar. Partidele românești trebuie să se străduiască să recâştige încrederea alegătorilor.
